Ce se întâmplă cu energia în exces produsă

Tot mai multe gospodării și afaceri din România aleg să instaleze panouri fotovoltaice, atrași de promisiunea independenței energetice și a economiilor lunare. Însă o întrebare apare frecvent după instalare: Ce se întâmplă cu energia pe care o produci, dar nu o consumi? Cu alte cuvinte, unde ajunge energia în exces generată de sistemul tău fotovoltaic?

Răspunsul depinde în primul rând de tipul de sistem instalat și de statutul tău legal (prosumator sau nu). În cazul sistemelor on-grid, adică conectate la rețeaua națională de electricitate, energia în plus este trimisă automat în rețea prin intermediul unui contor bidirecțional. Acesta măsoară atât cât consumi din rețea, cât și cât injectezi înapoi. Dacă ești înregistrat ca prosumator, poți beneficia de compensare — fie cantitativă (kWh injectați vs. kWh consumați), fie financiară, în funcție de reglementările actuale.

Dacă nu ești încă prosumator și sistemul tău este conectat doar parțial la rețea, energia în exces este practic "pierdută" – adică este injectată fără a primi vreo formă de compensare. De aceea, este esențial ca orice proprietar de sistem fotovoltaic să se înregistreze oficial ca prosumator.

În cazul sistemelor off-grid, care nu sunt conectate la rețea, energia produsă în exces poate fi stocată în baterii pentru a fi folosită noaptea sau în zilele fără soare. Dacă bateriile sunt pline și nu există consum imediat, energia se pierde, motiv pentru care dimensionarea corectă a sistemului și a capacității de stocare este crucială.

Pe termen lung, tehnologia și legislația vor evolua pentru a permite o valorificare și mai eficientă a surplusului energetic: integrarea cu consumatori inteligenți (boilere, pompe de căldură, stații de încărcare auto), contracte dinamice de vânzare a energiei sau participarea în comunități energetice locale.

Așadar, energia în exces produsă de panourile tale nu este irosită – ci poate fi transformată într-un activ valoros, dacă înțelegi cum funcționează sistemul și îți optimizezi strategia de utilizare.

Cum este gestionată energia în exces în sistemele on-grid

Sistemele fotovoltaice on-grid, cele mai populare în România, sunt conectate direct la rețeaua națională de electricitate. Acest lucru înseamnă că, atunci când panourile tale solare produc mai multă energie decât consumi în timp real, surplusul nu se pierde – ci este transferat automat în rețea. Această energie în exces devine disponibilă pentru alți consumatori, iar tu, în calitate de prosumator, poți beneficia de un mecanism de compensare.

În România, în 2025, două metode sunt folosite pentru a gestiona acest surplus: compensarea cantitativă și compensarea financiară.

1. Compensarea cantitativă este cel mai comun model. Practic, pentru fiecare kWh injectat în rețea, primești dreptul de a consuma un kWh din rețea într-o perioadă ulterioară, fără costuri suplimentare. Acest lucru este extrem de avantajos în sezonul cald, când producția este mare, dar consumul scăzut. Iarna, când producția este redusă și ai nevoie de mai multă energie, poți folosi energia acumulată anterior.
   
   

2. Compensarea financiară, introdusă recent și mai rar întâlnită, presupune ca energia injectată în rețea să fie plătită de furnizorul tău la un preț reglementat. Prețul este mai mic decât cel plătit pentru energia consumată, dar reprezintă totuși o sursă de venit.
   
   

Sistemele on-grid folosesc un contor bidirecțional, care măsoară atât energia consumată din rețea, cât și cea injectată. Aceste date sunt raportate lunar către furnizorul de energie și sunt reflectate în factura ta.

Este important de menționat că, dacă nu ești înregistrat ca prosumator sau dacă sistemul nu este notificat corect, energia în exces este trimisă în rețea fără ca tu să beneficiezi de vreo formă de compensare. De aceea, înregistrarea legală și monitorizarea atentă sunt esențiale.

Gestionarea eficientă a energiei în sistemele on-grid înseamnă, așadar, să înțelegi cum funcționează fluxurile de energie, să monitorizezi producția cu ajutorul aplicațiilor oferite de invertor și să îți optimizezi consumul astfel încât să folosești cât mai mult din energia produsă.

Rolul contorului bidirecțional

Contorul bidirecțional este piesa de legătură dintre sistemul tău fotovoltaic și rețeaua națională de energie. Spre deosebire de contoarele clasice, care înregistrează doar energia consumată din rețea, un contor bidirecțional măsoară în ambele sensuri: câtă energie consumi și câtă energie injectezi în rețea. Este esențial pentru orice prosumator și joacă un rol cheie în procesul de compensare a surplusului energetic.

În momentul în care panourile tale solare produc mai multă energie decât folosești în casă, diferența este automat redirecționată către rețea. Contorul înregistrează acest „export” de energie și îl transmite furnizorului tău. În mod similar, atunci când consumul depășește producția – cum se întâmplă adesea seara sau în sezonul rece – contorul înregistrează energia preluată din rețea, adică „importul”.

Prin aceste două direcții de măsurare, contorul asigură o imagine clară a fluxului energetic al locuinței tale. În baza acestor date, furnizorul de energie îți calculează factura lunară, luând în considerare fie kWh-ul compensat cantitativ, fie valoarea financiară a energiei injectate (în cazul în care ai ales această formă de compensare).

Contorul este, de regulă, instalat de operatorul de distribuție, iar datele sunt transmise automat către platforma acestuia sau a furnizorului. Unele contoare moderne permit chiar accesul utilizatorului la aceste date în timp real, prin aplicații dedicate. Acest lucru te ajută să îți monitorizezi eficiența sistemului și să îți adaptezi consumul.

În concluzie, fără contorul bidirecțional, sistemul on-grid ar funcționa „în orb” și nu ai avea nicio modalitate de a beneficia legal și transparent de energia în exces. Este, practic, interfața dintre casa ta și rețeaua națională.

Cum măsoară și trimite energia în rețea

Contorul bidirecțional funcționează pe baza unor senzori de curent electric care detectează fluxul și direcția acestuia. Când energia circulă dinspre rețea către casă (adică atunci când consumi), contorul înregistrează curentul în direcția standard. Când panourile tale produc mai multă energie decât consumi, excesul este direcționat automat înapoi în rețea, iar contorul înregistrează acest flux invers.

Informațiile sunt înregistrate digital, la intervale precise de timp – uneori chiar din 15 în 15 minute – și sunt transmise automat operatorului printr-un modul de comunicație (GSM sau rețea locală). Acest mecanism asigură transparență totală și permite o evidență corectă a consumului și producției.

Datele colectate includ:

• Total kWh consumați
  
  

• Total kWh injectați
  
  

• Puterea maximă atinsă
  
  

• Orele de vârf
  
  

Aceste informații sunt stocate și pot fi consultate atât de furnizor, cât și – în unele cazuri – de client, printr-un portal online. Astfel, poți verifica oricând dacă sistemul tău produce suficient și dacă ești eficient energetic.

Compensarea cantitativă vs. financiară

Pentru prosumatorii din România, energia produsă în exces nu este pierdută – ci poate fi valorificată prin două metode principale: compensarea cantitativă și compensarea financiară. Alegerea între ele are implicații directe asupra rentabilității sistemului tău fotovoltaic.

Compensarea cantitativă funcționează pe un principiu de tip „1 la 1”: pentru fiecare kilowatt-oră (kWh) injectat în rețea, ai dreptul să consumi un kWh din rețea fără să-l plătești. Această energie poate fi folosită oricând, dar în limita unui interval stabilit prin contract (de regulă, 12 luni). Este metoda preferată de majoritatea prosumatorilor mici, deoarece permite un echilibru simplu între producție și consum.

Compensarea financiară, pe de altă parte, presupune vânzarea energiei injectate către furnizor la un preț reglementat. Acest preț este, de obicei, mai mic decât cel de cumpărare, însă oferă o sursă de venit efectivă. Este mai des folosită de prosumatorii cu producție mare (ex: firme, ferme, proiecte industriale).

Fiecare metodă are avantajele și dezavantajele sale. Compensarea cantitativă este mai simplă și mai avantajoasă pentru cei care produc și consumă echilibrat. Compensarea financiară poate fi profitabilă dacă ai un sistem care produce constant mai mult decât consumi.

Este important să știi că alegerea între aceste două metode se face în momentul notificării sistemului la ANRE și semnării contractului cu furnizorul. Din acest motiv, trebuie să estimezi bine atât consumul, cât și producția ta anuală pentru a lua decizia optimă.

Ce se întâmplă noaptea sau în zilele înnorate

Panourile solare produc energie doar atunci când există lumină solară – deci noaptea sau în zilele foarte înnorate, producția scade semnificativ sau chiar ajunge la zero. În aceste momente, casa ta nu se mai alimentează din panouri, ci din rețeaua națională. Aici intervine importanța sistemului on-grid și a rolului de prosumator.

Dacă ai un sistem cu compensare cantitativă, energia consumată în timpul nopții este acoperită din „creditul” de energie acumulat în timpul zilei sau în lunile anterioare. Astfel, nu plătești nimic în plus, atât timp cât ai produs suficient în timpul perioadelor însorite.

În cazul în care consumi mai mult decât ai produs, diferența va fi facturată normal de furnizor, ca în cazul oricărui client obișnuit.

Pentru zilele înnorate sau cu radiație solară scăzută, sistemul poate produce o cantitate minimă de energie – dar rar suficientă pentru a acoperi consumul casnic. În aceste condiții, este important să ai:

• O aplicație de monitorizare activă, ca să știi când panourile nu livrează eficient.
  
  

• O strategie de consum: evită să folosești aparate mari în aceste perioade.
  
  

• O analiză sezonieră a producției, ca să știi ce lună compensează ce lună.
  
  

Alternativ, poți lua în calcul instalarea unui sistem de stocare (baterii), care poate păstra energia produsă ziua pentru a fi folosită noaptea. Aceasta este o soluție mai scumpă, dar care crește semnificativ gradul de autonomie.

În concluzie, nopțile și zilele mohorâte nu sunt o problemă pentru prosumatorii bine informați. Atâta timp cât sistemul este corect dimensionat și compensarea este activă, energia produsă în plus ziua va acoperi lipsa de producție de noapte.

Soluții de valorificare a energiei în plus pentru prosumatori

Pentru prosumatori, energia în exces nu trebuie să fie un simplu bonus pasiv – poate deveni o resursă valoroasă, dacă este gestionată inteligent. În afara compensării clasice (cantitative sau financiare), există mai multe soluții prin care poți valorifica direct energia produsă în plus, astfel încât să maximizezi beneficiile sistemului tău fotovoltaic.

1. Consum inteligent sincronizat cu producția
   
   

Cea mai simplă metodă este să îți ajustezi comportamentul de consum. Folosește aparatele mari (mașina de spălat, uscătorul, boilerul electric) în timpul zilei, când panourile tale produc la capacitate maximă. Astfel, consumi direct din producția proprie, fără să depinzi de rețea sau de mecanismele de compensare.

2. Instalarea unui boiler electric pentru apă caldă
   
   

O metodă eficientă de a valorifica surplusul este direcționarea energiei către un boiler electric. Poți folosi un smart relay sau un sistem de automatizare care activează boilerul doar atunci când există surplus, transformând energia electrică în apă caldă – o formă de stocare termică eficientă și durabilă.

3. Stație de încărcare pentru mașini electrice
   
   

Dacă deții un vehicul electric sau hibrid, poți transforma energia în exces într-un „plin” gratuit. O stație de încărcare conectată la sistemul tău fotovoltaic poate folosi surplusul în timpul orelor de vârf solar, reducând astfel costurile cu combustibilul și maximizând beneficiul panourilor.

4. Baterii pentru stocare locală
   
   

Deși mai costisitoare, bateriile devin o soluție din ce în ce mai viabilă. Ele îți permit să folosești energia stocată noaptea sau în perioade de cer acoperit, reducând astfel și mai mult dependența de rețea. Poți folosi baterii clasice sau sisteme hibride care comută automat între moduri de consum.

5. Integrarea cu sistemul de management al locuinței (smart home)
   
   

Prin automatizări inteligente, poți seta priorități pentru consumul energetic în funcție de orele de producție. De exemplu, poți programa sistemul să pornească aerul condiționat sau irigarea grădinii doar atunci când invertorul detectează surplus de energie.

În concluzie, energia produsă în plus de panourile tale solare nu trebuie să rămână nevalorificată. Cu un minim de investiție și planificare, o poți transforma în apă caldă, mobilitate electrică, autonomie energetică sau economie pură. Astfel, nu doar că reduci facturile, dar devii un actor activ într-un sistem energetic mai sustenabil.

Stocarea în baterii – avantaje și dezavantaje

Stocarea energiei în baterii este una dintre cele mai discutate soluții pentru valorificarea eficientă a energiei solare, mai ales în contextul autoconsumului și al independenței energetice. Practic, un sistem de stocare permite păstrarea energiei produse în exces pe timpul zilei pentru a fi utilizată noaptea sau în perioadele în care panourile nu funcționează la capacitate maximă.

Avantajele principale ale stocării în baterii sunt:

• Independență mai mare față de rețea: poți consuma energia ta, atunci când ai nevoie, fără să depinzi de rețeaua națională.
  
  

• Securitate energetică: în cazul penelor de curent sau a fluctuațiilor din rețea, sistemele cu baterii pot funcționa ca backup.
  
  

• Optimizarea consumului: poți programa aparatele să funcționeze folosind energia stocată atunci când tarifele de rețea sunt mai mari.
  
  

• Reducerea facturilor: deși nu elimini complet costurile, poți reduce considerabil importul de energie din rețea.
  
  

Dezavantajele care trebuie luate în calcul:

• Costul ridicat: bateriile de calitate pot dubla investiția inițială într-un sistem fotovoltaic.
  
  

• Durata de viață limitată: majoritatea bateriilor au o durată de viață de 7–15 ani, în funcție de ciclicitate și calitate.
  
  

• Întreținerea și eficiența: în timp, capacitatea de stocare scade, iar unele modele necesită mentenanță constantă.
  
  

Stocarea în baterii poate fi soluția ideală în zonele izolate sau pentru cei care caută un grad ridicat de autonomie. Totuși, în context urban și pentru prosumatori conectați la rețea, alegerea trebuie cântărită atent în raport cu rentabilitatea investiției.

Când merită investiția într-un sistem de stocare

Un sistem de stocare în baterii devine o investiție justificată în mai multe scenarii. Primul este lipsa unei conexiuni stabile la rețeaua națională. Dacă locuiești într-o zonă izolată, unde penele de curent sunt frecvente sau rețeaua nu acoperă zona, bateriile sunt o necesitate.

Al doilea caz este atunci când vrei să maximizezi autoconsumul. Dacă sistemul tău produce mult mai mult decât consumi în timpul zilei, dar ai un consum crescut noaptea, bateriile pot echilibra acest decalaj. De asemenea, în cazul unor tarife diferențiate pe ore (ex. cost mai mare seara), folosirea energiei din baterie poate duce la economii importante.

Merită, de asemenea, dacă dorești să asiguri funcționarea unor echipamente critice (ex: sisteme IT, pompe, alarme, echipamente medicale) în caz de blackout.

În schimb, dacă ai acces la compensare cantitativă și o rețea stabilă, investiția în baterii poate fi mai greu de amortizat. În acest caz, trebuie calculată rentabilitatea pe termen lung, ținând cont de durata de viață a bateriilor și costurile inițiale.

Direcționarea energiei către consumatori inteligenți (smart loads)

Un sistem de stocare în baterii devine o investiție justificată în mai multe scenarii. Primul este lipsa unei conexiuni stabile la rețeaua națională. Dacă locuiești într-o zonă izolată, unde penele de curent sunt frecvente sau rețeaua nu acoperă zona, bateriile sunt o necesitate.

Al doilea caz este atunci când vrei să maximizezi autoconsumul. Dacă sistemul tău produce mult mai mult decât consumi în timpul zilei, dar ai un consum crescut noaptea, bateriile pot echilibra acest decalaj. De asemenea, în cazul unor tarife diferențiate pe ore (ex. cost mai mare seara), folosirea energiei din baterie poate duce la economii importante.

Merită, de asemenea, dacă dorești să asiguri funcționarea unor echipamente critice (ex: sisteme IT, pompe, alarme, echipamente medicale) în caz de blackout.